INCENDIUL din Colectiv – MĂRTURII DIN INFERN: „Toată lumea era disperată, ieşeau oameni arşi sau în stare de şoc”. „Trăiesc o invazie de oameni arşi cerând ajutor”

0
832

La mai puţin de o zi de la producerea tragediei din Clubul Colectiv, soldată cu 27 de morţi şi aproape 200 de răniţi, oamenii care au reuşit să scape teferi povestesc clipele de groază prin care au trecut în seara respectivă.

Jurnalistul Alexandru Matei, de la Ziarul Financiar, este unul dintre cei care s-au aflat, vineri seară, la concertul din Clubul Colectiv în timpul căruia un incendiu devastator a luat viaţa a 27 de oameni. Jurnalistul povesteşte clipele trăite, într-un material pe care îl redăm integral.
„Eram undeva la jumătatea clubului când de la artificii a luat foc buretele de pe unul dintre stâlpii de susţinere din faţa scenei. În primele secunde totul părea sub control, unul dintre bodyguarzi venea cu un mic extinctor să stingă focul.

Făra panică, i-am zis celui cu care am venit la concert să o luăm spre ieşire pentru orice eventualitate. Asta a fost decizia care cred ca mi-a salvat viaţa.
Într-un interval de nici 10 secunde, timp în care am parcurs câţiva metri, focul a ajuns la tavan, unde s-a extins cu repeziciune. Acesta a fost momentul in care lumea s-a panicat si a început să încerce să iasă din club. 
la început, una dintre cele 2 uşi de la intrare era blocată/închisă, însa pana am ajuns la ieşire a fost deschisă sau spartă.
În spatele meu era haos, lumea se împingea, tot ce încercam să fac era sa îmi tin echilibrul şi sa nu calc pe oamenii căzuţi la pământ din cauza îmbulzelii. 
Am cazut şi eu, dar din fericire reusisem să ies şi am cazut in lateral, lângă uşă, dar am reuşit să mă ridic repede.  La câteva secunde dupa ce am ieşit sau chiar cand ieşeam, nu imi mai amintesc exact, a iesit un fum negru din club. La cateva minute dupa ce am iesit am incercat sa ma duc spre intrare, sa vad daca pot ajuta, dar a iesit o limba de foc si din nou un fum gros. Primul la faţa locului a fost un echipaj de politie, care dupa estimarile mele a ajuns in 15-20 de minute. În scurt timp şi pompierii.
Problema echipajelor de interventie cred ca a fost faptul ca pe poarta principala a fabricii nu poate intra o masina de pompieri, a trebuit deschisa o poarta din spate.
După venirea pompierilor au început să scoată oamenii care mai erau înca în club, căzuti la pământ, unii trăiau, dar aveau arsuri grave. Toata lumea era disperata, era un infern acolo, ieşeau oameni arsi sau in stare de soc, care abia mai puteau respira. Erau oameni care strigau „aer, aer”. 
La 5-10 minute dupa venirea pompierilor am plecat, era un adevarat infern. Cred că tot ce a luat foc pe tavan a căzut pe oameni. Erau persoane care ieşeau cu parul sau hainele in flacari. A fost o chestiune de secunde între viaţă şi moarte, focul s-a extins în câteva secunde pe tot tavanul.”

„Trăiesc o invazie de oameni arşi cerând ajutor. Incendiul, de la 4 artificii”

Într-un mesaj postat pe blogul personal şi intitulat: „Cum m-a ocolit moartea pe 30 octombrie”, Alex Teodorescu, care s-a aflat, vineri noapte, în Clubul Colectiv, în momentul izbucnirii incendiului în care au murit 27 de persoane, iar 146 au fost rănite, scrie că a văzut oameni plângând în hohote şi strigând după prieteni sau întrebându-se de ce nu au venit pompierii nici după trecerea a 15 minunte de când a fost dat telefon pentru intervenţie.

„Scriu asta pentru că nu pot dormi, pentru că în noaptea asta am simţit că trăiesc o invazie de oameni arşi din cap până în picioare, fără păr rămas pe cap, cerând ajutor şi apă. Oameni plângând în hohote şi strigând „Unde e Alina, unde a rămas Alina?”. Aud şi acum în timpan oameni care strigau „Unde sunt pompierii, au trecut 15 minute de când am dat telefon”. Văd mame plângând şi oameni băgaţi în saci de către alţi oameni cu vestă fosforescentă. Văd cum după ani de zile mă închin şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt întreg, iar la fiecare final de discuţie pe care o am cu cineva zic ‘Doamne fereşte”. Dacă m-ar întreba cineva cum arată Apocalipsa, aş zice că arată exact ca această noapte… Si plâng… Şi-mi doresc doar să ştiu că toţi am supravieţuit şi că peste 3 luni ne vom întâlni toţi aceiaşi 400 care am fost în noaptea asta acolo şi vom ciocni din nou beri în Colectiv râzând şi aducându-ne aminte despre o lansare de album… Dar n-o să se întâmple asta…”, scrie Alex Teodorescu.

El arată că nu a scris aceste lucruri pentru a face politică sau pentru a face cuiva reclamă sa antireclamă, ci pentru că a trăit-o şi pentru că va rămâne cu ea toată viaţa.

„Nu e nimic poetic în asta… E un coşmar care se va târâi după noi, după fiecare individ care a fost în Colectiv vineri, 30. Tu, cel din afară, s-ar putea să nu înţelegi şi să blamezi în stânga şi în dreapta. Vina e că s-a aprins un artificiu de tort… Tu ai putea să-ţi accepţi vina că ai vrut să aprinzi un artificiu sau un chibrit? Eu nu… (…) Am fost în Club Colectiv la lansarea albumului nr. 2 semnat Goodbye to gravity pentru că am vrut să văd cum arată actul artistic al unei formaţii din România care ne reprezintă afară. Vă asigur că, deşi muzica a fost rock, în public nu a existat niciun om care a avut costum de Halloween pe el, care l-a invocat pe Lucifer sau alte mizerii pe care probabil le veţi mai auzi în viitor legat de această lansare…”, scrie Teodorescu, adăugând că a fost o lansare de album ca oricare alta.

El a precizat că nu a fost niciun spectacol pirotehnic, ci că „nu a tras nimeni cu tunul, ci au fost doar 4 artificii de tort, 2 puse în faţa scenei, două pe 2 stâlpi de susţinere ai sălii.

„Nimic prea spectaculos… La fel de bine putea arde şi o sufragerie la aniversarea copilului tău pentru că în tort i-ai înfipt 2 artificii care ard 10-15 secunde. Âsta a fost tot spectacolul pirotehnic… Trupa s-a lăudat cu show pirotehnic pentru a atrage publicul, declaraţia este mult prea pompoasă pentru ceea ce s-a întamplat de fapt..”, a explicat Alex Teodorescu.

El a povestit că pe la jumătatea programului, aceste artificii s-au aprins şi, odată cu ele, una dintre artificii a aprins izolaţia audio a sălii, probabil din burete, că nu a explodat nimic, nicio conductă şi că, iniţial, nu s-a panicat nimeni, iar solistul Andrei Galut şi-a păstrat calmul cerând pe un ton foarte calm un extinctor pentru a remedia problema din scurt.

„Nu a venit acel extinctor. Dumnezeu ştie dacă Colectivul avea extinctor şi nu s-a implicat nimeni să stingă o flacară, sau nu a existat aşa ceva în sală vreodată. Ca oricare alt român care iese din casă, nu ne-am pus niciunul din cei care eram acolo problema „Are Colectivu’ extinctor ca să nu mor în incendiu? N-are. Ok. Nu merg că mor.” Cine face asta? Cine se aşteptă la asta? Probabil că după acest incident: toată lumea, dar până ieri absolut nimeni…”, a spus martorul la incendiu.

El a mai precizat că, în opinia sa, cele mai multe localuri, firme, restaurate sau teatre din România ori blocuri u instalaţie anti-incendiu.

„Câte blocuri din România au instalaţie anti-incendiu funcţională pe holuri? Şi cred că simţim cu toţii asta… Totul pare că merge la mica înţelegere… Asta e România noastră, însă nu despre asta vreau să vorbesc… Cum puteam muri cu toţii în Colectiv, la fel puteam muri şi acasă de la un simplu chibrit aprins aiurea…”, se întreabă martorul.

„Vineri, decedaţii au murit pentru că au vrut să socializeze pe viu, fără facebook, fără skype şi alte reţele de interacţiune, Scriu toate astea pentru că anumite persoane jalnice consideră că persoanele care mergeau în Colectiv erau nişte boschetari care trăiau de pe o zi pe alta… Nu oameni buni, nu este aşa… Nu mai puneţi etichete… Nu mai consideraţi voi că ştiţi totul… Nu vă mai lăudaţi că ştiti voi mai bine cât de satanişti şi boschetari sunt oamenii care ascultă concerte live… Este oribil să spui toate astea, mai ales după această tragedie… Vineri, în Colectiv o mică bucată de oameni a venit acolo ca să mai consume artă, Da, ăsta este adevăratul nivel al artei în România. E plin de artişti care cântă în toate halelele cu o singură uşă de acces, e plin de artişti refuzaţi de radio şi tv şi care se mai pot întreţine doar din concerte live, e plin de artiştii care la concert mai aprind şi 4 artificii, numai-numai de s-o mai îndrepta şi publicul spre actul artistic live, autentic. Credeţi că muzicienii care chiar au ceva de arătat nu ar vrea să profeseze în teatre, sau în localuri amenajate cum trebuie? Credeţi că muzicienilor şi ascultătorilor lor le place să iasă la o bere numai în subsoluri şi în hale părăsite? Ăsta este nivelul concertelor live în România. Acesta este nivelul culturii ţării noastre. Sub pământ şi în ruine se desfăşoară actele artistice. Şi proşti suntem noi ăştia care încă mai vrem să consumăm aşa ceva şi nu ne mulţumim cu manele, fufe şi caterincă…”, susţine Teodorescu.

Potrivit acestuia, majoritatea localurilor din România nu au instalaţie anti-incendiu pentru că lumea fumează şi fumul de ţigară declanşează instalaţia, iar patronii „fentează” controalele pentru că dacă îşi plătesc toate impozitele „abia ies pe zero”

„De ce au murit oamenii ăştia? De la un artificiu de tort…. Azi noapte unii şi-au pierdut viaţa, alţii pielea de pe faţă. Eu mi-am pierdut doar geaca. De ce? Pentru că sunt un om bun…? Pentru că sunt un om rău…? Dumnezeu să vă ţină tari pe voi toţi cei care aţi trecut sau încă treceţi prin tragedia asta! Condoleanţe familiilor celor decedaţi… Probabil că Dumnezeu ştie mai bine… „, îşi încheie Alex Teodorescu mărturia de pe blog.

mediafax.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.