Vascul aduce pace, dragoste si prosperitate

0
486

Preluata de la americani traditia vascului a prins contur si la noi. In mai toate zonele comerciale ale Sibiului au fost comercianti de vasc. Planta este considerata ca fiind aducatoare de noroc si dragosete.

Pentru romani traditia vascului a fost preluata cel mai probabil din filmele americane chiar daca unii sunt tentati sa jure ca foloseau acest obicei si acum 50 de ani. Despre aceasta planta, in ciuda faptului ca ea este un parazit ce creste in alti copaci se spune ca este aducatoare de pace, iubire si noroc. Sau cel putin asa sustin precupetele venita sa vanda buchetele sau coronite faurite din misterioasa planta. In realitate planta a fost folosita pentru prima oara de catre druizi cu doua sute de ani inainte de Hristos. Vascul simboliza la aceasta vreme sosirea iernii.

te un simbol al iubirii, pacii si al norocului. Mitologia europeana spune ca vascul era planta sacra a zeitei Frigga, ocrotitoarea dragostei. Legenda mai spune si ca aceasta avea un fiu, Balder, pe care zeul raului, Loki l-ar fi ucis cu o sulita confectionata, culmea, tot din vasc. Dupa trei zile de suspine, mama reuseste sa isi readuca la viata fiul ucis. Se spune ca lacrimile pe care aceasta le-a varsat pentru fiul ei s-au transformat in bobitele albe ale vascului. De fericire ca fiul ei este viu, zeita i-a sarutat pe toti cei care treceau pe sub vascul cu bobite albe. De atunci si pana in ziua de astazi a ramas obiceiul ca oamenii sa se sarute sub vasc. De-a lungul secolelor vascul a fost intrebuintat ca planta mistica in savarsirea diferitelor tipuri de ritualuri. Asa s-a ajuns ca acesta sa fie considerat si leac penru infertilitate. Obiceiul sarutului sub vasc are cea mai lunga existenta in Franta. De acolo se spune ca ar fi ajuns si pe continentul american. Iar de acolo aceeasi traditie aducatoare de iubire, noroc si bunastare a devenit obicei tinut cu sfintenie in ultimii 20 de ani si printre romani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.