Președintele României, Klaus Iohannis, nu vrea să le demită pe Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi, și nici nu dorește să se implice în acest scandal național, deși din cauza celor două o femeie, Mariana Rarinca, a stat șase luni la închisoare, fără să fie vinovată.
Președintele României se spală pe mâini și refuză să uzeze de prerogativele constituționale și să tranșeze grava problemă din justiție, în care este implicată Livia Stanciu, Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Iohannis i-a răspuns joi, lui Tăriceanu, la scrisoarea trimisă marți, acestuia, scrisoare semnată de alți patru senatori.
Iohannis susține că NU ARE prerogative legale și constituționale, să le demită pe cele două, și că nici nu vrea să le ceară demisia, pe motiv că nu se bagă în justiție.
Deși scrisoarea a fost trimisă de cinci senatori, iar Tăriceanu a trimis-o în calitate de senator și nu de Președinte al Senatului României, Iohannis comite o gafă și îi răspunde doar lui, dar în calitatea de Președinte al Senatului României.
”Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, scrie Klaus Iohannis, în scrisoarea către Tăriceanu.
Iohannis mai spune că:Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.
Președintele României cataloghează cele șase luni de închisoare făcute de Mariana Rarinca, fără să fie vinovată, drept ”o situație particulară și regretabilă”.
„În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”, spune Iohannis.
