Calendarul Zilei de 28 octombrie

admin

ioan mihai pacepa1492 – Prima călătorie a lui Cristofor Columb spre America. Descoperirea Cubei.

1704 – A murit filosoful britanic John Locke (n.29.08.1632).

1759 – S-a născut Georges-Jacques Danton, revoluţionar francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa din 1789 (m.05.04.1794).

1790 – S-a născut Alphonse de Lamartine, scriitor romantic francez (m.28.02.1869).

1798 – S–a născut compozitorul francez Henri–Jerome Bertini (m.1876).

1861 – A murit poetul Nicoară Moise. Este primul român din Imperiul Austriac care a avut o pregătire şcolară de rang universitar (n.1774).

1886 – A fost inaugurată statuia „Libertatea luminând lumea” („Miss Liberty”). Statuia este o realizare a sculptorului francez Frederic Auguste Bartholdi.

1916 – A murit Cleveland Abbe, fondatorul american serviciului meteorologic al SUA (n.03.12.1838).

1918 – A murit istoricul Constantin Giurescu, membru al Academiei Române (“Contribuţiuni la studiul cronicilor moldovene”) (n.20.08.1875).

1920 – S-a născut la Chişinău, artistul plastic Valentina Rusu – Ciobanu.

1922 – Benito Mussolini a fost numit prim–ministru al guvernului italian. Instaurarea dictaturii fasciste în Italia.

1926 – S–a născut pictorul Emil Băcilă.

1927 – S-a născut Cleo Laine (Clementina Dinah Campbell), cîntăreaţă şi actriţă britanică.

FOTO: 1928 – S–a născut generalul Ion Mihai Pacepa.
Ion Mihai Pacepa (n. 28 octombrie 1928, București) a fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. În anul 1978 el a cerut azil politic în Statele Unite, unde a lucrat pentru comunitatea de informații a SUA în diferite operații împotriva fostului bloc sovietic. Guvernul american a descris activitatea lui Pacepa ca „o importantă și unică contribuție adusă Statelor Unite”, Pacepa este cetățean american și acum trăiește în SUA.

Concluzia raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 628), aprobat de Președintele României și publicat la 18 decembrie 2006, subliniază “rolul excepțional jucat în demascarea naturii criminale a regimului și a Securității” de generalul Pacepa. Potrivit acestui raport, el „a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceaușescu”. Informațiile oferite de Pacepa au fost de asemenea un important revelator al caracterului criminal al dictaturii în influente cercuri politice și de media din Vest. Securitatea și moștenitorii săi nu i-au iertat vreodată lui I. M. Pacepa acest act de tradare. Pacepa și-a făcut studiile la Facultatea de Chimie Industrială din București, dar a fost încadrat în Securitate (Direcția a II-a de Contrainformații Economice) cu câteva luni înainte de absolvire. El și-a luat diploma de inginer patru ani mai târziu.

Între 1956 și 1960 a fost șef adjunct al Misiunii Române în RFG și șef al rezidenței de spionaj a României din acea țară. În aprilie 1966, colonelul Pacepa este numit în funcția de adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE), deținând această funcție până în aprilie 1972. Este avansat apoi la gradul de general maior (1967).

În perioada 19 aprilie 1972 – 24 iulie 1978, Pacepa a fost consilierul lui Ceaușescu pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică, prim-adjunct al șefului Departamentului de Informații Externe (DIE) și secretar de stat la Consiliul Securității Statului (în cadrul Ministerului de Interne). Ulterior promovării sale în funcția de secretar de stat, a fost avansat la gradul de general locotenent (19 august 1974). [necesită citare]

În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceaușescu în RFG pentru a transmite un mesaj secret Cancelarului german Helmut Schmidt, și acolo a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea sa de azil a fost aprobată de președintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidențial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C..

În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu i-a dat doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Yasser Arafat și Muamar al-Gaddafi au pus, de asemenea, câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA. În anii 1980, Securitatea a oferit teroristului Carlos Ilici Ramirez, zis Șacalul, un milion de dolari pentru a-l omorî pe general în SUA. Șacalul nu l-a putut însă identifica pe Pacepa, dar la 21 februarie 1980 el a aruncat în aer o parte a sediului postului de radio Europa Liberă din München, care transmitea dezvăluirile generalului.În 1987 Pacepa a publicat Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, prima carte occidentală care a dezvăluit viața deșănțată de la curtea unui dictator comunist. Red Horizons a fost tradusă în românește ca: Orizonturi roșii: Cronicile unui spion comunist, si a fost publicată în SUA de unde a fost trimisă ilegal în Romania. Cartea a fost, de asemenea, tradusă în limba maghiară, și în 1988 ea a fost publicată clandestin la Budapesta într-o ediție de buzunar—similară cu cea a cărților lul Mao Tse-Dun. În 1988, și apoi în 1989, Red Horizons a fost serializată la Europa Liberă. Potrivit martorilor oculari, străzile Bucureștiului erau goale în timpul acestor emisiuni.

La 25 decembrie 1989, Ceaușescu a fost condamnat la moarte în cadrul unui proces în care acuzațiile împotriva sa au provenit, aproape cuvânt-cu-cuvânt, din Red Horizons. A doua zi, noul ziar guvernamental Adevărul, care înlocuise Scânteia, a început să serializeze Red Horizons cu mențiunea că ea „a jucat un rol incontestabil in răsturnarea lui Ceaușescu” (potrivit textului de pe coperta celei de a doua ediții a cărții, apărută în 1990). Ulterior, Red Horizons a fost republicată în 27 de țări.

În 1993, Pacepa a publicat Moștenirea Kremlinului (București, Editura Venus), în care a documentat continuitatea în România a poliției politice de tip comunist. În 1999 el a publicat trilogia Cartea Neagră a Securității (Bucuresti, editura Omega-Ziua), care a devenit best-seller în România. La 7 iulie 1999 Curtea Supremă a României a emis Decizia No. 41/1999 prin care a anulat condamnările la moarte date lui Pacepa, a ordonat repunerea sa în gradul de general și restituirea bunurilor ce i-au fost confiscate de Securitate. Guvernul român, care era încă plin cu foști securisti „trădați” de Pacepa[necesită citare], a refuzat însă să aplice Decizia Curții Supreme. Acest refuz a declanșat o serie de articole publicate în presa occidentală, care au documentat că România nu devenise încă stat de drept. În decembrie 2004, guvernul român i-a reacordat tacit gradul de general.

1930 – S–a născut Eugen Mandric, producător, regizor, scenarist de film, scriitor, publicist („Aproape un secol de film documentar”, „Croaziera”).

1931 – S–a născut actorul Ilarion Ciobanu (“Tancul”, “O vară cu Mara”, “Pruncul, petrolul şi ardelenii”, “Iancu Jianu, haiducul”, “Artista, dolarii şi ardelenii”, “Toate pânzele sus”, “Ultimul cartuş”, “Cu mâinile curate”, “Crucea de piatră”, “Terente, regele bălţilor”) (m.07.09.2008).

1936 – S-a născut Charlie Daniels, muzician country american.

1937 – S-a născut Graham Bond, multi-instrumentist şi compozitor britanic Graham Bond Organisation).

1938 – S–a născut M.N. Rusu, critic şi istoric literar, publicist stabilit în SUA.

1941 – S-a născut Curtis Lee, cântăreţ şi compozitor american.

1941 – S-a născut Hank B. Marvin (Brian Rankin), chitarist şi compozitor britanic (The Shadows).

1945 – S-a născut Wayne Fontana (Glynn Ellis), vocalist şi compozitor britanic (Wayne Fontana & The Mindbenders).

1948 – S-a născut Telma Hopkins, cântăreaţă americană (Dawn).

1948 – S-a născut Ricky Lee Reynolds, chitarist şi vocalist american (Black Oak Arkansas).

1948 – S–a născut scriitoarea şi omul politic Leonida Lari–Iorga.

1957 – S-a născut Stephen Morris, baterist britanic (New Order).

1958 – Cardinalul Angelo Giuseppe Roncalli (n.1881–m.1963) a urcat în scaunul pontifical după decesul Papei Pius al XII-lea (9 octombrie). A fost cunoscut sub numele de Ioan al XXIII–lea (1958–1963).

1960 – A murit Peter Neagoe, scriitor şi publicist (n.07.11.1881).

1963 – S–a născut cântăreţul italian Eros Ramazzotti („Musica e”, „In certi momenti”, „Tutte storie”).

1964 – A fost înfiinţată Comisia Naţională Română pentru UNESCO.

1965 – A murit pictorul Lucian Grigorescu (n.01.02.1894).

1991 – A murit chimistul Ilie G. Murgulescu, preşedinte al Academiei Române (1963-1966) (n.07.01.1902).

2003 – A murit soprana Emilia Petrescu, solistă şi membră a cvartetului vocal al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti. Arta sopranei a strălucit pe scene din România, dar şi din Germania, Franţa, Elveţia, Cehia şi SUA (n.1925).

2004 – O echipă de arheologi australieni şi indonezieni a anunţat descoperirea rămăşiţelor pământeşti a şapte indivizi dintr-o specie umană necunoscută, datând de acum aproximativ 3 000 de ani. Specia a fost botezată „Homo floresiensis”, după numele insulei indoneziene în care au fost găsite osemintele – Flores.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Editura Agnos: Cum sa iesim din mediocritate

României de astăzi şi Bisericii noastre nu le lipseşte vocaţia, nu le lipseşte chemarea lui Dumnezeu, nu le lipseşte posibilitatea de a dărui, prin Dumnezeu, celorlalţi bucurie. Ce le lipseşte este capacitatea de a ieşi cu fruntea sus din toate încercările nevocaţionale la care ne supun cei care ne spun […]

Ai o stire? Scrie AICI!

eveniment@evenimentsibiu.ro