Dupa cele 3 zile de Pasti, crestinii au sarbatorit vineri Izvorul Tamaduirii. Sarbatoarea aminteste de o minune facuta cu ajutorul Maicii Domnului cand unui orb i-a fost redata vederea dupa ce a fost spalat cu apa izvorului indicat de catre Fecioara Maria. In locul unde a fost izvorul a existat si o biserica. Aceasta a fost distrusa la caderea Constantinopolului.
Denumirea sarbatorii vine de la o minune savarsita de catre Maica Domnului. Traditia crestina spune ca undeva in anul 457, cand oamenii erau probabil mult mai apropiati de Dumnezeu decat acum, cel care avea sa devina imparatul Leon se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Acolo el a intalnit un orb care l-a rugat sa ii aduca apa iar tanarul care avea sa devina ulterior imparat a plecat in cautarea indispensabilei licori. Atunci Maica Domnului i-a indicat izvorul ascuns si i-a spus sa il spele pe orb cu acea apa. Orbul si-a recapatat vederea. A fost prima minune savarsita de catre izvorul tamaduitor. Ulterior, se spune ca insusi imparatul Justinian s-ar fi vindecat dupa ce a baut din apa miraculoasa. In locul unde se afla izvorul a fost construita o biserica. Aceasta a fost din pacate distrusa odata cu caderea Constantinopolului. In aceasta zi crestinii beau apa sfintita. Iar cu aghiasma mica stropesc terenurile agricole, livezile si locuintele. Se spune ca ogoarele sfintite in aceasta zi vor fi ferite de daunatori si vor da rod bogat. In aceasta zi femeile nu trebuie sa munceasca. Traditia populara spune ca cele care muncesc in aceasta zi nu vor reusi niciodata sa isi duca la capat treaba.
