In Joia Verde, in unele zone din tara dar mai ales in cele locuite odinioara de comunitati mixte de sasi si romani se vopsesc ouale. Tot in aceasta zi, gospodinele gatesc mancaruri din plante de culoare verde. In alte zone ale tarii cum ar fi Oltenia spre exemplu, inrositul oualor se face in Vinerea Mare.
In zona Transilvaniei si in general in zonele locuite de sasi in Joia Mare, denumita si Joia Verde, gospodinele trebuie sa vopseasca ouale pentru Pasti. Denumirea sarbatorii provine din Germania secolului 16 cand culoarea liturgica a zilei era verde si nu alba asa cum este ea interpretata acum. In vechea limba termenul de :greinen” insemna plangere, cainta pentru propriile pacate. Joia Verde, era nu doar ziua in care erau inrosite ouale ci si ziua in care erau reprimiti in comunitate dupa o anumita perioada de pocainta cei care gresisera intr-un fel sau altul. In aceasta zi gospodinele faceau mancaruri din plante de culoare verde cum ar fi salata, urzicile, leurda, loboda sau dragaveiul. In alte zone ale tarii cum ar fi Oltenia spre exemplu ouale se inrosesc in Vinerea Mare. In aceasta zona exista credinta ca Maria Magdalena a mers la crucea pe care era rastignit Mantuitorul avand cu sine un cos plin cu oua. Sangele lui Iisus a curs peste cos iar ouale s-au colorat in rosu. In memoria acestui moment al patimilor Mantuitorului se inrosesc ouale si astazi. In alte zone ale tarii, din dorinta de a da un aspect cat mai frumos oualor ce urmeaza a fi ciocnite de Pasti gospodinele le incondeiaza cu ceara incalzita. Motivele pictate sunt de origine religioasa. In vremurile de demult, cand ouale se colorau cu foi de ceapa, gospodinele foloseau frunze de leustean sau patrunjel pe care le puneau pe oua pentru ca in timpul vopsirii acestea sa iasa inflorate.
